Romania saraca! In ce conditii stau oamenii in cele mai sarace cartiere din tara?

Romania saraca. In ce conditii stau oamenii. Capitala este un punct turistic, atractiv pentru strainii de pe toate continentele. Toti ii calca pragul si ii vad frumusetile, se declara fascinati de istorie, arhitectura, strazi, oameni. Dar toti uita ca exista si locuri pe care le poti numi „iadul pe pamant”.

Romania saraca. In ce conditii stau oamenii

Ferentari

Este poreclit „micul Bronx” al Bucurestiului sau „Champs Elysees-ul traficantilor de heroina”. Este situat in sectorul 5, in care nici taxiul nu te mai aduce dupa lasarea serii.

Cartierul este intr-o zona plina de grupuri de baieti de cartier care se uita si analizeaza fiecare nou-venit ajuns. Locul vizeaza traficul de droguri, de arme si escrocherie, cam tot ce se poate considera rau, infractionalitate.

De aceea, municipalitatea vrea sa bage cel mai rau famat cartier al Capitalei intr-un program de regenerare urbana. Cartierul si-a dobandit trista reputatie inca din perioada interbelica, fara sa aiba legatura cu comunitatea de romi. De cand exista cartierul, acesta era o cuminitate care traia dupa legile proprii si unde strainii nu erau bineveniti.

Imediat dupa al Doilea Razboi Mondial, casele acestora erau tot mai rare, la cateva sute de metri una de cealalta, potrivit marturiilor istorice. Dupa 1945, Ferentari a devenit ascunzatoarea celor mai temuti talhari care terorizau Bucurestiul in acele vremuri.

Rahova

Calea Rahovei a fost cunoscuta in trecut sub denumirea de „Podul Calicilor” sau „Drumul Florareselor”, principalul drum de acces catre Alexandria. Numele de pod venea de la scandurile de lemn cu care era pavat, acesta fiind un material mai ieftin decat piatra.

Podul Cailor era inconjurat de cersetori si oameni nevoiasi, dar autoritatile i-au alungat si au redenumit strada „Calea Craiovei”, pentru a indeparta reputatia proasta.

O mare problema a cartierului o constituie arterele de circulatie, care, in prezent, respecta doar o mica parte vechiul traseu al strazilor si lipsa locurilor de parcare si a spatiilor verzi.

Acestea din urma sunt sub limita corespunzatoare numarului de locuitori din cartier. In ceea ce priveste educatia, Rahova exista doua gradinite, doua scoli generale si un liceu. In zona Rahova-Sud se mai afla o gradinita, o scoala generala si un liceu.

Petre Ispirescu

Un cartier pe care locuitorii ii iau asa cum ei si cand sunt intrebati daca le place zona spun ‘il iubesc si ii urasc in acelasi timp’.

Problemele nu tin direct de administratie. In tot ceea ce tine de Primaria se promite ca se va indeplini. Dar, cu trecerea timpului, discutiile dintre locuitori s-au mai remediat. Multi spun ca acest cartier a ramas doar cu renumele lui, iar ca in mare este total diferit in zilele noastre.

Cum au ajuns asa?

Majoritatea ghetourilor sunt localizate in spatii periferice sau cvasiperiferice si aduna laolalta mai putin de 3000 de romi, in cazul altor localitati din Romania. In cazul Bucurestiului, se pare ca nu se poate preciza estimativ macar numarul cartierelor rau famate, intrucat ele sunt privite ca un tot datorita proximitatii lor spatiale.

Locuitorii acestor locuri sunt obligati sa traiasca acolo din cauza lipsei de educatie, venituri sau pregatiri profesionale. Lipsurile de acest fel ii exclud pe indivizi de la participarea sociala si ii impiedica sa se duca spre zonele urbane cu locuinte bune. Areale de acest gen se intalnesc in sectoarele 4,5 si 6.

Probleme lor

-lipsa spatiului locativ intrucat camerele sunt sub standardele de normalitate
-lipsa igienei si lipsa facilitatii elementelor de locuire
-lipsa actelor de identitate
-lipsa drepturilor de proprietate in numeroasele cazuri
-lipsa educatiei si abandonul scolar
-manifestari brutale ale violentei
-infractionalitate crescuta
-prezenta traficului de droguri si persoanele drogate
-absenta salubrizarii ce favorizeaza persistenta gunoaielor

Sursa: adevarul.ro